Vârsta de la care copiii încep să studieze o limbă străină este din ce în ce mai mică, astfel că mentorii lor se lovesc adesea de dificultăți în captarea atenției celor mici, sau de motivare în procesul de învățare. Este o adevărată provocare și un obiectiv extrem de important de îndeplinit zilnic: să ai elevi focusați, dar în același timp energici, să lucreze eficient, și să fie motivați în învățare, astfel încât să-și îndeplinească micile sarcini din timpul orelor. Modalitățile prin care se pot atinge aceste obiective sunt corelate cu programa școlară, astfel încât să reprezinte un câștig de ambele părți: mentorii își duc programul de învățare la final cu implicarea copiilor, iar aceștia din urmă învață o limbă nouă, fără să simtă presiunea studiului, ci percepând tot acest proces mai degrabă ca o provocare.
În cele ce urmează o sa descoperi ce este, de fapt, motivația și cum se manifestă aceasta atunci când vine vorba despre învățare, dar și ce tehnici sau strategii poți utiliza pentru a crește motivația copiilor, sau chiar a adolescenților, aflați și ei într-o perioadă dificilă, de redescoperire, în care randamentul lor este posibil să scadă. Vârsta este și ea importantă, astfel că o să vezi de ce anumite caracteristici ale copilăriei, îi vor ajuta pe cei mai mici elevi să asimileze mult mai ușor informațiile. Descoperă mult mai multe informații în articolul de astăzi.
Cuprins:
- Ce este motivația în termeni generali și cum se manifestă motivația în învățare?
- Strategii și tehnici de motivare pentru o învățare eficientă
2.1. Stârnește interesul elevilor tăi pentru a crește motivația pentru învățare
2.2. Motivația și învățarea au rezultate mai bune într-un mediu prietenos
2.3. Oferă feedback și recompense pentru sporirea motivației învățării celor mici
1. Ce este motivația în termeni generali și cum se manifestă motivația în învățare?
Există mai multe definiții ale motivației, în funcție de perspectiva din care este privită. Dintr-o perspectivă generală, motivația este o forță care îți ghidează comportamentul, dar tot aceasta implică și stimuli care te mențin focusat pentru îndeplinirea unui anumit obiectiv. Acești stimuli sunt organizați în două mari categorii: stimuli exteriori (motivația extrinsecă), atunci când motivația vine din mediul exterior, din partea unei alte persoane, și stimuli interiori (motivația intrinsecă), de natură emoțională, socială sau vine dintr-o plăcere pe care o simți în momentul unei anumite acțiuni, determinându-te să continui.
Motivația bazată pe stimuli interiori poate să fie ghidată chiar de către un interes personal, de exemplu: obținerea premiului întâi la școală, câștigarea concursului de desen sau obținerea unei medalii de aur la atletism. În literatura de specialitate, se regăsesc și alte subcategorii, precum: motivația instrumentală, atunci când elevul îndeplinește o anumită sarcină pentru a câștiga o recompensă fizică, motivația socială, atunci când scopul elevului este de a obține laude din partea profesorilor și a colegilor sau motivația pentru realizare.
Așa cum am prezentat la început, motivația poate să fie abordată din mai multe perspective. Una dintre acestea este abordarea umanistă, care are la bază trezirea instinctelor interne. Piramida lui Maslow este construită în jurul aceste abordări umaniste, unde toate nevoile umane sunt interconectate, fiind practic baza motivației intrinsecă.
O altă abordare este cea comportamentală, bazată pe principiul de recompensă și pedeapsă. Cu alte cuvinte, dacă un anumit comportament este recompensat, atunci elevul va continua să îl adopte, cu scopul final de a primi un premiu/stimulent. Din perspectiva abordării cognitive, elevii sunt dornici de cunoaștere și de descoperire a unor lucruri noi, astfel încât recompensele nu sunt implicate. O ultimă abordare a motivației este cea socio-culturală, în care influența grupului din care facem parte este atât de puternică, încât ne determină să facem anumite lucruri: de exemplu, dacă toți copiii obțin nota 10 la limba și literatura română, și copilul tău o să-și dorească același lucru.
Dar cu se manifestă motivația în învățare? Practic, prin strategiile și tehnicile pe care le vei descoperi ulterior, motivația învățării vine din entuziasmul elevului cu privire la limba străină pe care urmează să o studieze, din interesul pe care îl acordă orelor și angajamentul de a fi prezent și implicat, pentru a ajunge la o cunoaștere aprofundată. Motivația și învățarea merg mână în mână, existând chiar o relație de cauză și efect, factor declanșator și rezultat.
2.Strategii și tehnici de motivare pentru o învățare eficientă
Strategiile și tehnicile de motivare sunt utilizate de către profesori de multă vreme, sub diferite forme: recompense, vorbe frumoase, sau activități distractive. Nevoia de a găsi tehnici noi, adaptate fiecărui copil în parte este un reală, cu care se confruntă mulți mentori. Vârsta este și ea un factor important, având în vedere că din ce în ce mai mulți părinți aleg să-și ducă copiii la cursuri de engleză pentru preșcolari, sau aleg să suplimenteze cunoștințele dobândite la școală, prin înscrierea la cursuri de engleză pentru adolescenți.
Ambele situații trebuie abordate cu delicatețe și tact de către profesori, pentru a obține cele mai bune rezultate. Dacă te numeri printre cei care încearcă să abordeze cât mai multe strategii de motivare a elevilor pentru învățare, e timpul să descoperi cele mai eficiente metode prin care vei capta toată atenția elevilor.
2.1.Stârnește interesul elevilor tăi pentru a crește motivația pentru învățare
Copiii trebuie să devină interesați de ceea ce le predai, altfel nu o să fie focusați, gândurile lor se vor îndrepta spre alte aspecte mai atrăgătoare, și rezultatele nu o să apară prea curând. O modalitate prin care le poți stârni interesul încă din prima clipă este să asociezi limba engleză, de exemplu, cu particularități din viața de zi cu zi. Care este ultimul film pe care le-ai văzut, în care actorii vorbeau în engleză? Care este melodia ta preferată în limba engleză? Vrei să încercăm să o traducem împreună? Cu cuvânt ai vrea să înveți astăzi nou? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care le poți adresa în timpul cursului, pentru a intra în universul elevului, a afla care sunt interesele lui, și a-l face curios să afle lucruri noi despre aspectele care deja îl pasionează.
Dacă identifici un subiect de interes comun, poți foarte ușor să le ceri copiilor să realizeze un proiect în grup, prin care fiecare membru trebuie să îndeplinească o anumită sarcină. De exemplu, dacă majoritate practică karate, le poți cere să traducă diferiți termeni specifici sportului, să afle care sunt campionii mondiali și cum au ajuns la această performanță, și care sunt competițiile la care fiecare dintre ei își dorește să ajungă. Poți include și o sesiune de desene sau chiar o reprezentație explicată pas cu pas pentru colegi în limba engleză. Astfel, elevii vor afla și mai multe lucruri despre ceva ce îi pasionează, se vor implica cu drag în proiect, și vor munci pentru ca totul să arate bine la prezentarea finală.
2.2.Motivația și învățarea au rezultate mai bune într-un mediu prietenos
O simplă sală de clasă cu pereții albi și bănci ponosite nu este cel mediul în care un copil să se simtă relaxat, gata să împărtășească cunoștințele sale, și să beneficieze de motivație în învățarea școlară. Un astfel de mediu o să aibă chiar efectul opus, declanșând de cele mai multe ori un sentiment de anxietate, singurătate și angoasă.
Cum poți transforma un astfel de mediu într-unul în care motivația pentru învățare primează? În primă fază, te poți baza chiar pe ajutorul copiilor pentru a decora pereții cu diverse desene, figurine decupate sau planșe educative. Apoi, poți iniția jocuri de cunoaștere între elevi, astfel încât să se simtă confortabil unii cu alții, poate chiar să se formeze prietenii.
Un alt factor important este atenția pe care o oferi fiecăruia în parte. Ai grijă cum o dozezi, astfel încât nimeni să nu se simtă exclus sau privilegiat. Poți, de asemenea, să combați monotonia prin schimbarea activităților zilnice, includerea mai multor jocuri și activități distractive, sau introducerea tehnologiei, atunci când vine vorba despre adolescenți. Fie că vrem să acceptăm sau nu, tehnologia o să fie prezentă în viitor în fiecare moment din viața copiilor de astăzi, așa că trebuie să îmbrățișăm și această parte, introducând chiar și învățarea prin realitatea virtuală.
2.3.Oferă feedback și recompense pentru sporirea motivației învățării celor mici
Una dintre cele mai eficiente strategii de motivare a elevilor prin învățare este metoda recompenselor și a feedback-ului. Copiii depun muncă pentru memorarea unei noi limbi și înțelegerea acesteia, iar acest efort trebuie apreciat. Poți apela la cuvinte frumoase și laude, ori de câte ori observi că este implicat și dornic să învețe, iar pentru anumite situații poți să pregătești mici premii: insigne, bomboane, un panou cu puncte pentru fiecare elev, sau chiar ieșiri în aer liber.
Feedback-ul îl va pregăti și pentru viitor, fiind o practică des întâlnită în marile companii și extrem de eficientă dacă știi cum să îl asimilezi. Trebui, însă, să ții cont de un aspect: atitudinea ta față de elevi trebuie să fie întotdeauna pozitivă. Așadar, dacă elevul tău a greșit sau a avut un moment de neatenție, nu trebuie să-i adresezi reproșuri sau cuvinte negative: ”de ce nu ai fost atent?”, ”nu ai scris bine”, ”nu ai înțeles ce am explicat”. Îl vei îndemna să încerce din nou, chiar cu ajutorul tău, și îi vei explica la fel de calm tot procesul/lecția pe care nu a asimilat-o.
3.De ce motivația învățării la școlarul mic trebuie stârnită mai mult decât în cazul altor categorii de vârstă?
Micii școlari încep undeva din jurul vârstei de 6 ani să participe zilnic la cursuri, să se acomodeze cu un loc necunoscut, să coopereze cu colegii și profesorii, iar apoi încep să asimileze foarte multe informații noi din diferite materii. Aceștia au anumite caracteristici specifice vârstei, datorită cărora trebuie să se insiste pe motivația pentru învățare. În primul rând, sunt extrem de curioși și au o imaginație bogată, fiind deschiși către lucruri noi și spontani.
În al doilea rând, deși nu sunt obișnuiți cu rutină, este perioada în care dezvoltă abilități noi, fiind foarte posibil să își dorească să învețe și să pună în practică noile informații. Nu în ultimul rând, au o energie fantastică, pe care trebuie să o canalizeze și către studiu, în așa fel încât să nu se plictisească în doar câteva momente. Mulți dintre ei reacționează mai bine la stimulii vizuali și auditivi, repetând cu ușurință cuvinte și informații noi.
Un alt factor important, care îi diferențiază pe cei mici de tine, este timpul pe care îl au la dispoziție. Orice activitate ar avea, ei o privesc drept o nouă joacă, pentru că nu sunt presați de timp, așa cum se întâmplă în rândul celor mari. Elevii au posibilitatea de a învăța chiar și într-un mediu informal, precum sunt taberele de engleză, unde tot timpul este dedicat jocului și studiului. Chiar dacă au și alte activități extracurriculare, faptul că nu se pune o presiune pe îndeplinirea lor este un mare avantaj. De asemenea, copii sunt de multe ori lipsiți de temeri și rușine, care în rândul adulților au un impact negativ.
Așadar, putem deduce că motivația este factorul cheie în procesul de învățare. Nivelul ei poate fi crescut prin tehnicile și strategiile prezentate anterior, de către oricare mentor/profesor implicat în procesul de învățare. Rezultate pozitive nu vor întârzia să apară, atât timp cât vei identifica tactica potrivită fiecărui elev în parte. Deși poate să fie un proces copleșitor la un moment dat, dacă te transpui în ipostaza celor mici, vei vedea că totul este, de fapt, un joc, o dorință de explorare a lumii. Acum e timpul tău să pui în practică tot ceea ce ai citit legat de motivația învățării, și să descoperi cât de ușor este să trezești în cineva dorința cunoașterii.
Sursă foto: unsplash.com
