Autor: Ilinca Stroe
E o poveste destul de cunoscută. O pildă. Odată, un profesor de filosofie s-a prezentat în faţa studenţilor săi cu un borcan mare de sticlă în care a băgat pietre cât un ou, până la gura borcanului. „E borcanul plin?” şi-a întrebat studenţii. „Da”, au spus aceştia. Atunci profesorul a scos un săculeţ cu pietriş şi l-a turnat pe tot în borcan, printre pietre. „Ei, e borcanul plin?” Studenţii au zis: „Acum, da”. Profesorul însă a mai scos o punguţă cu nisip pe care a golit-o în borcan. Nisipul s-a aşezat tot printre pietre şi pietriş. „Şi acum? S-a umplut borcanul?” „Da!” au replicat studenţii. Totuşi, profesorul a luat sticluţa cu apă de pe catedră şi i-a turnat tot conţinutul în borcan. A încăput.
Care e tâlcul pildei? Borcanul reprezintă viaţa noastră, iar spaţiul din el – timpul (limitat) pe care ne e dat să-l trăim. Îl putem umple cu lucrurile importante în viaţă (pietrele mai mari) – familia, îngrijirea sănătăţii, prietenii; ne putem rezerva timp şi pentru lucrurile care nu sunt vitale sau permanente în viaţa noastră, însă contează (pietrişul) – munca, şcoala, locuinţa; mai putem aloca ceva timp şi lucrurilor mărunte, neimportante (nisipul) – de exemplu, obţinerea de posesii materiale, treburile pe care le avem de făcut; în fine, ne mai poate rămâne un pic de timp şi pentru lucrurile trecătoare şi/sau superficiale (apa).
Doar că pentru a reuşi să le facem pe toate acestea să încapă în „borcan”, absolut esenţială e ordinea în care le punem. Altfel spus: dacă ne dedicăm cea mai mare parte a timpului sarcinilor mărunte (nisipului), nu ne mai rămâne timp pentru ce este cu adevărat important în viaţă. Şi ajungem, aşa, la a recita nefericitul refren general al prezentului nostru cel stresant: „Nu am timp!…”
Adolescenţii se plâng că nu au timp la fel de mult, de des şi de îndreptăţit ca adulţii. Între mersul la şcoală şi învăţatul pentru teste, comunicatul cu prietenii şi ieşitul în oraş, activităţi sportive, navigatul pe Internet şi etern voracele consumatoare de timp, temele pentru acasă, timpul lor este extrem de fragmentat, adesea frustrant de insuficient, iar zilele zboară nesocotit una după alta, pentru totdeauna, sub impresia acelui sufocant „Nu am timp”.
Aşa încât puţin ajutor în gestionarea mai eficientă a timpului ce ne e dat nu strică: la cursul „How to make the most of my time” („Cum să îmi folosesc în mod optim timpul”), desfăşurat între 5 şi 16 august 2019, adolescenţii vor deprinde câteva tehnici solide şi metode practice de bună gestionare a timpului. Vor învăţa, în primul rând, să îşi stabilească priorităţile şi să îşi fixeze obiective tangibile şi motivante. Vor afla cât de important este să înveţi să spui „nu”, uneori. Vor analiza ce sarcini sunt urgente (sau nu) şi importante (sau nu) pentru ei, astfel încât să şi le poată organiza folosind un instrument util în gestionarea timpului, cum ar fi celebra matrice a timpului propusă de Stephen R. Covey. Vor alcătui planuri de acţiune. În fine, îşi vor exersa capacitatea de bună gestionare a timpului pregătind argumente şi susţinând prezentări într-un timp dat.
În mod sigur, un adolescent care parcurge acest curs are şanse enorme să devină un adult echipat cu excelente abilităţi de planificare şi prioritizare – un om care ştie unde vrea să ajungă, ştie în ce ritm ajunge acolo şi are clari în minte paşii pe care-i va urma până la atingerea acelei ţinte.
English Teens Academy organizează pe toată durata verii cursuri intensive de engleză cu durata de 2 săptămâni. Aflaţi detalii la www.englezacopii.ro/cursuri-intensive-de-vara/cursuri-intensive-liceeni/.
Sursă
