Alfabetul în engleză – care este rolul acestuia?

Alfabetul in engleza care este rolul acestuia

Îți amintești acel cântec pe care a trebuit să-l memorezi, pentru a învăța cele 26 de litere importante ale alfabetului în limba engleză? Se pare că acele instrumente simple, de memorie, fac mai mult decât să te ajute să înveți literele. Ele ajută la formarea bazei limbajului și comunicării pentru o viață întreagă. Învățarea alfabetului, ca bază a limbii engleze, oferă avantajul de a ști cum sunt pronunțate literele și cuvintele, cum să gândești într-o limbă și cum să scrii în acea limbă. Chiar dacă limbile au același alfabet de bază, există diferențe notabile legate de modul în care sunt utilizate acele litere.

 

Cuprins:

  1. Ce este alfabetul si care este originea sa?
  2. Cum se pronunță literele în limba engleză?
  3. De ce este important alfabetul?

 

1. Ce este alfabetul si care este originea sa?

Definit formal, alfabetul este un set de litere sau simboluri, într-o ordine fixă, folosit pentru a reprezenta setul de bază de sunete de vorbire ale unei limbi,  nu sensul cuvintelor. Alfabetele pot fi împărțite în cele care reprezintă vocalele și consoanele, individual, și cele care le reprezintă ca silabe. Prin concentrarea asupra literelor individuale, diferitele tipuri de alfabete pot reduce numărul de caractere, creând un sistem simplificat și eficient.

Cuvântul scris există de milenii, cufundat în bogatele tradiții ortografice ale egiptenilor antici. Dar înțelegerea umană, legată de ceea ce este cu adevărat un alfabet, a luat formă datorită grecilor antici. Marea realizare a grecilor a fost crearea unui alfabet care reprezenta sunete-vocale, pe lângă sunetele-consoane. Aceasta a oferit un limbaj util și un sistem de scriere adaptat, ulterior, de romani. Pe măsură ce romanii și-au extins imperiul, alfabetul s-a extins odată cu el, formând baza alfabetului englez, de astăzi, și a celor 26 de caractere ale sale. Multe limbi provin din alfabetul roman, cu un număr diferit de caractere, cum ar fi spaniola (care are 27 de caractere), suedeza (care are 29 de caractere) și croata (care are 30 de caractere), dar toate reflectă cele 23 de caractere de bază, stabilite de romani. Pe lângă alfabetele vocale-consoane, există și sisteme bazate pe consoane și sisteme bazate pe silabe, care constau din simboluri care reprezintă silabe (consoană + vocală sau o singură vocală). Deși fiecare dintre aceste sisteme are variații ale alfabetului, toate formează baza limbajului și a comunicării.

 

2. Cum se pronunță literele în limba engleză?

În primul rând, este important să cunoști diferența dintre pronunțarea vocalelor și a consoanelor. Când rostești o consoană, fluxul de aer este oprit temporar (ceea ce înseamnă că limba, buzele sau corzile vocale blochează rapid sunetul). Cu toate acestea, când rostești o vocală, gura rămâne deschisă, iar fluxul de aer nu se oprește până când nu încetezi să vorbești. Vocalele sunt: a, e, i, o și u. Consoanele sunt b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, t, v, w, x, y și z.

De obicei, o vocală este înconjurată de consoane într-un cuvânt (precum „pet” = „animal de companie”). Cu toate acestea, în multe cuvinte, două vocale sunt puse împreună, creând un sunet complet nou. Când se întâmplă acest lucru, prima literă a combinației este, de obicei, lungă, în timp ce a doua literă este silențioasă. Iată câteva exemple: ai („daily” = „zilnic”), ea („eat” = „mănâncă”), ie („pie” = „plăcintă”), oa („boat” = „barcă”), ay („say” = „spune”), oo („choose” = „alege”, „book” = „carte”) și ee („feel” = „simți”).

La fel ca și combinațiile de vocale, combinațiile de consoane pot crea sunete complet noi. Uneori, aceste sunete sunt o combinație a fiecărei litere individuale (cum ar fi -ct în cuvântul „act”), dar uneori nu au nicio legătură cu sunetele pe care literele le-ar face individual (cum ar fi -gh în cuvântul „laugh” = „râde”). Iată încă câteva exemple: ch („chess” = „șah”), sh („shirt” = „cămașă”), th („this” = „asta”, „bath” = „baie”), gh („ghost” = „fantomă”), wh („whale” = „balenă”, „whole” = „întreg”), fr („fresh” = „proaspăt”), ck („pick” = „alege”), bl („blue” = „albastru”) și sp („spin” = „rotire”).

 

3. De ce este important alfabetul?

Comunicarea orală este fundația din care s-a construit limbajul. Înainte de alfabet, memorarea era indusă prin ritm și sunet, mai degrabă decât prin simboluri scrise. Odată cu crearea și proliferarea unui sistem formal de alfabete, oamenii s-au putut baza pe mai mult decât pe sunet pentru, a spune o poveste. Alfabetul a devenit forma literală a sunetelor. Aceste concepte stau la baza principiului alfabetic – ideea că literele și modelele de litere reprezintă sunete ale unei limbi vorbite. Cu ajutorul unui alfabet scris, copiii sunt mai capabili să învețe că există relații previzibile între sunete și litere, încurajându-le capacitatea de a citi, scrie și vorbi fluent o limbă. Pentru micuții pasionați de limba engleză, de studierea, înțelegerea și aprofundarea acesteia, învățarea alfabetului este deosebit de necesară. După parcurgerea acestui demers, ei pot urma anumite cursuri de limba engleză, ghidate de profesori care au o pregătire aprofundată în acest domeniu, pentru a ajunge să stăpânească și să practice noțiunile învățate în viața de zi cu zi. Odată ce copiii au ajuns să stăpânească vorbirea și scrierea unei limbi, posibilitățile de a comunica sunt nesfârșite. Astfel, ei își pot împărtăși sentimentele, ideile, faptele și amintirile cu mai multă ușurință și acuratețe. Se poate lua în considerare succesul incontestabil al platformelor de rețele sociale de astăzi. Fără un alfabet, Twitter, Facebook, Instagram sau alte platforme nu ar exista.

Așadar, în limba engleză, ca – de altfel – în orice altă limbă, alfabetul joacă un rol important. Pentru a-i motiva pe copii să își dorească să aprofundeze o limbă străină, este necesar ca aceștia să înțeleagă rolul alfabetului și importanța acestuia, pentru dezvoltarea unei educații propice, într-un context multilingvistic. Ca orice altă noțiune din categoria morfo-sintactică, lexicală sau semantică a limbii engleze, alfabetul are o istorie proprie și un rol specific, care ajută la închegarea tuturor conceptelor, a sintagmelor,  a noțiunilor și – în fond – a cuvintelor.

Sursa foto: shutterstock.com

 

About Author

Related posts