4 schimbări esenţiale la adolescenţi: cum le întâmpinăm?

Studiile recente efectuate în neuroştiinţe arată că în creierul adolescenţilor se produc patru schimbări esenţiale, caracteristicile ce decurg din acestea fiind:

1) Intensitate emoţională crescută

2) Implicare socială

3) Căutarea noului

4) Explorarea creativă

Pentru a gestiona cu succes aceste 4 elemente, părintele unui adolescent are nevoie de câteva abordări şi „instrumente de lucru”.

1) Intensitate emoţională crescută

Un avantaj al acestei schimbări este că viaţa trăită intens emoţional poate fi plină de energie şi exuberanţă, dezavantajul fiind că, dacă emoţiile intense ajung să domine, apar impulsivitatea, proasta dispoziţie, irascibilitatea, etc.

Când sesizaţi că adolescentul dvs. trece prin stări negative precum cele enunţate, este important să îl faceţi să vorbească despre ele, căci la nivel cerebral numirea unei emoţii contribuie la atenuarea ei. Când abordaţi subiectul, puteţi urma această serie de întrebări:

1. A) Care a fost factorul declanşator al stării negative?
2. B) Ce sens are pentru tine acea problemă arzătoare?
3. C) Care au fost semnalele ce ţi-au transmis că se declanşează ceva în interiorul tău?
4. D) Odată ce ai pornit pe drumul greşit, ai luat o pauză? Dacă a fost posibil, ai ieşit din situaţie?
5. E) Care a fost calea pentru restabilirea calmului?

Recomandabil este să îi vorbiţi copilului despre o situaţie pe are aţi trăit-o dvs. înşivă, pe care aţi ameliorat-o punându-vă aceste întrebări şi răspunzând la ele. Deschideţi apoi un dialog cu adolescentul dvs. pe marginea unei situaţii trăite de el, folosind întrebările. Purtând un astfel de dialog, reconfirmaţi şi consolidaţi ataşamentul (acea bază sigură de la care copilul poate porni să exploreze), cu ai săi 3 A: ascultaţi, apăraţi, alinaţi.

2) Implicarea socială

Pe latura pozitivă, această schimbare îmbunătăţeşte relaţiile cu semenii şi duce la formarea de noi prietenii, însă pe latura negativă tinerii se pot izola de adulţi, ajungând să respingă cunoştinţele şi raţionamentele acestora şi înconjurându-se doar de alţi tineri, ceea ce implică un comportament mai riscant.

S-a dovedit că relaţiile de sprijin şi implicarea socială conferă o stare de bine şi sentimentul împlinirii pe tot parcursul vieţii, de aceea este bine ca adolescentul să îşi formeze relaţii sănătoase cu adulţi precum profesorii, bunicii, alţi membri ai familiei cu care să poată vorbi şi care să aibă rolul de mentori. La momentul distanţării de „cuibul” părintesc, relaţionarea cu cei de seama lor este vitală pentru adolescenţi, dar relaţiile cu adulţi-mentori alţii decât părinţii sunt la fel de importante, conferind siguranţă şi continuitate.

3) Căutarea noului

Aceasta este generată de un impuls accentuat în circuitele cerebrale ale adolescentului, impuls de căutare a satisfacţiei – de aici, motivarea interioară de a încerca ceva nou, „senzaţional”, de a trăi mai intens. Printre avantajele acestei schimbări se numără receptivitatea la nou, explorarea acestuia şi crearea de noi modalităţi de a acţiona. Dezavantajele au de-a face cu căutarea de „senzaţii tari” şi asumarea de riscuri fără pauză de reflecţie asupra consecinţelor, ducând la comportamente periculoase şi poate chiar accidente.

Cum putem preîntâmpina asemenea efecte? Implicându-ne şi noi în testarea limitelor în mod sigur şi chiar plăcut, în descoperirea noului împreună cu copilul. Înlăturând subiectele tabu cum ar fi alcoolul, învăţaţi-l, de exemplu, pe adolescentul dvs. despre „ritualul” consumării de Tequila 1930, învăţaţi-l să deguste alături de dvs. un shot de tequila.

4) Explorarea creativă

Gândirea conceptuală şi raţionamentele abstracte ale adolescenţilor contestă status quo-ul, abordează problemele prin strategii neconvenţionale, creează idei noi şi inovează. Avantajul este că, mintea explorând creativ un spectru întreg de experienţe posibile, monotonia scade. Dezavantajul: căutarea sensului vieţii poate conduce la crize de identitate, vulnerabilitate la presiune socială, dezorientare sau confuzie.

Pentru ca explorarea creativă să fie pozitivă, este important să avem capacitatea de a înţelege cum funcţionează mintea, astfel încât lumea noastră interioară să fie echilibrată. Această capacitate a fost numită mindsight – abilitatea de a „vedea”, de a cunoaşte cu adevărat mintea. Mindsight implică:

Ÿ introspecţie, prin care percepem propria viaţă mentală interioară

Ÿ empatie, prin care percepem viaţa mentală interioară a celuilalt, „vedem” viaţa din perspectiva lui – ceea ce formează relaţii apropiate, de sprijin reciproc

Ÿ integrare, prin care combinăm părţi diferite într-un întreg interconectat

Mindsight şi elementele sale componente ne ajută să îmblânzim „oceanul interior”, conferind explorării un sens şi o înţelegere integrată a varietăţii de experienţe încercate.

Astfel, cele 4 schimbări esenţiale produse în creierul adolescenţilor ne provoacă, în calitate de părinţi, să alegem şi aplicăm acele abordări care garantează obţinerea efectelor pozitive ale schimbărilor, prevenind şi înlăturând dezavantajele.

Sursă:

Daniel Siegel, Vâltoarea minţii.