Pronumele este o parte de vorbire flexibilă, care înlocuiește un substantiv și care, în general, se acordă în gen, număr, caz și persoană cu acesta. De exemplu, putem folosi un pronume pentru a înlocui un substantiv menționat într-o propoziție anterioară, cu scopul de a evita repetiția, ca în situația de mai jos:
Mary is older than me. She is twelve. (Maria este mai în vârstă decât mine. Ea are doisprezece ani.)
Bineînțeles, pronumele pot fi folosite nu numai pentru a ține locul unei persoane, ci și pentru obiecte, animale, locuri, idei etc. Având în vedere diversitatea substantivelor, vom vedea că pronumele sunt și ele la fel de variate. În plus, utilizarea lor și poziția pe care o ocupă într-o propoziție presupune respectarea unor reguli fundamentale de sintaxă. Prin urmare, în acest articol vom afla câte tipuri de pronume există în limba engleză și cum le putem folosi corect într-un context dat.
Cuprins
1.1. Pronumele personal în limba engleză
1.2. Pronumele posesiv în limba engleză
1.3. Pronumele demonstrativ în limba engleză
1.4. Pronumele nehotărât în limba engleză
1.5. Pronumele relativ în limba engleză
1.6. Pronumele interogativ în limba engleză
1.7. Pronumele reflexiv în limba engleză
1. Clasificarea pronumelor în limba engleză + Exemple pentru copii
Gramatica limbii engleze împarte pronumele în șapte categorii principale: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ, nehotărât și reflexiv.
Nu este exclus ca un copil să fie deja familiarizat cu diverse forme ale pronumelor datorită expresiilor, poveștilor sau cântecelor învățate, însă cel mai mare impediment este diferențierea lor de alte tipuri de pronume și utilizarea lor corectă în propoziție. Multe studii sugerează că ascultarea, fie ea activă sau pasivă, a unor conversații într-o limbă anume poate contribui în mare măsură la îmbogățirea vocabularului și, implicit, la identificarea pronumelor în diverse contexte – de aceea, materialele audio nu trebuie să lipsească din programa cursurilor de engleză pentru copiii de 8-14 ani care vor să atingă un nivel avansat. Odată ce copilul cunoaște câteva pronume simple și uzuale precum cele personale sau posesive, următorul pas este să învețe cum să le diferențieze.
1.1. Pronumele personal în limba engleză
Pronumele personal este folosit pentru a desemna vorbitorul sau persoanele și obiectele la care vorbitorul face referire, cu scopul de a evita repetiția substantivului în cauză.
Forma pronumelui se modifică în funcție de caz, prin urmare gramatica limbii engleze distinge două tipuri de pronume personale: subjective (pentru cazul nominativ) și objective (pentru cazul dativ/acuzativ). Cu alte cuvinte, atunci când pronumele îndeplinește funcția sintactică de subiect, avem de-a face cu un pronume în cazul nominativ (subjective), pe când un pronume cu funcția sintactică de complement (direct, indirect) se află în cazul dativ/acuzativ (objective). În tabelul de mai jos putem vedea pronumele personale împărțite în cele două categorii:
| Persoană și număr | Caz nominativ | Caz dativ/acuzativ |
| I singular | I (eu) | me (mine, -mi) |
| a II-a singular | you (tu) | you (tine, -ți) |
| a III-a singular | he (el), she (ea), it (el/ea – pentru obiecte sau ființe necuvântătoare) | him (el, lui, -i), her (ea, ei, -i), it |
| I plural | we (noi) | us (noi, -ne) |
| a II-a plural | you (voi) | you (voi, -vă) |
| a III-a plural | they (ei/ele) | them (ei, ele, -le) |
Traducerea pronumelor personale în cazul dativ/acuzativ poate să difere în funcție de caz și, implicit, în funcție de prepoziția care precede pronumele (with, for, to etc.).
Exemplu:
This book is for him. (Această carte este pentru el.) – Cazul acuzativ
Give him the book! (Dă-i cartea!) – Cazul dativ
1.2. Pronumele posesiv în limba engleză
Pronumele posesiv exprimă posesia atât din punct de vedere al posesorului, cât și al obiectului pe care îl deține.
Iată mai jos care sunt formele pronumelor posesive în funcție de număr și persoană:
| Persoană și număr | Pronume posesiv |
| I singular | mine (al meu, a mea, ai mei, ale mele) |
| a II-a singular | yours (al tău, a ta, ai tăi, ale tale) |
| a III-a singular | his (al lui, a lui, ai lui, ale lui), hers (al ei, a ei, ai ei, ale ei) |
| I plural | ours (noi) |
| a II-a plural | yours (voi) |
| a III-a plural | theirs (ei/ele) |
! A nu se confunda cu adjectivele posesive my, your, his, her, its, our, your, their, care trebuie întotdeauna să însoțească un substantiv (her book, your pencil etc.)
În exemplul de mai jos, putem vedea că pronumele posesiv ține locul obiectului deținut:
I should ask Mike before taking the ball, because it’s his. (Ar trebui să-l întreb pe Mike înainte de a lua mingea, pentru că este a lui.)
A: Whose bike is this? (A cui e bicicleta?)
B: I thought it’s yours. Mine is in the garage. (Am crezut că este a ta. A mea este în garaj.)
1.3. Pronumele demonstrativ în limba engleză
Pronumele demonstrativ este folosit pentru a indica ceva (sau pe cineva) care se află la o anumită distanță în timp și spațiu. Prin urmare, la fel ca în limba română, avem pronume demonstrative de apropiere (this (acesta/aceasta, these (aceștia/acestea) și de depărtare (that (acela, aceea), those (aceia, acelea).
Exemplu:
A: What dress would you prefer? (Ce rochie preferi?)
B: That one. (Pe aceea.)
1.4. Pronumele nehotărât în limba engleză
În limba engleză, pronumele nehotărât ține locul unui substantiv (numărabil sau nenumărabil) fără a da prea multe informații cu privire la acesta. Prin urmare, un pronume nehotărât este mai „vag” și nu face referire la o persoană sau la un lucru specific. Cele mai comune exemple de pronume nehotărâte în limba engleză sunt: all, many, no one, one, somebody, someone, anybody, anyone, anything, each, another, any, several etc.
Exemplu:
I have not seen anyone in class. (Nu am văzut pe nimeni în clasă.)
1.5. Pronumele relativ în limba engleză
Pronumele relativ este folosit pentru a introduce o propoziție subordonată și ține locul substantivelor menționate anterior, fie că vorbim despre persoane, obiecte, animale sau locuri. Câteva pronume relative frecvent utilizate sunt who, whom, whose, where, when, why, that, which și how.
Exemple:
She is the woman whom I was talking about. (Ea este femeia despre care vorbeam.)
Paul, who is my cousin, always loses his keys. (Paul, care este verișorul meu, își pierde mereu cheile).
Pronumele relative sunt mai dificil de utilizat și nu sunt atât de des întâlnite în viața de zi cu zi. Lecțiile care aprofundează acest tip de pronume sunt mult mai adecvate în cadrul cursurilor de engleză pentru adolescenți, care pot percepe mai bine astfel de noțiuni la un nivel avansat.
1.6. Pronumele interogativ în limba engleză
Pronumele interogativ se folosește, bineînțeles, pentru a formula mai ușor o întrebare. Există 5 pronume interogative și anume what (ce), which (care), who (cine), whom (cui) și whose (a/al cui etc.).
Exemple:
Whose car is that? (A cui e mașina aceea?)
What do you want to eat for dinner? (Ce vrei să mănânci la cină?)
1.7. Pronumele reflexiv în limba engleză
Pronumele reflexive sunt folosite pentru a ține locul obiectului (sau persoanei) asupra căruia se manifestă în mod direct sau indirect acțiunea verbului. Acestea sunt myself, yourself, himself, herself, itself, ourselves, yourselves și themselves.
Exemple:
I am not myself lately. (Nu sunt eu însumi/însămi în ultimul timp.)
Pull yourself together! (Revino-ți!)
Pe lângă cele 7 categorii de pronume exemplificate, mai există și pronumele de întărire sau cele „de reciprocitate” (ex: each other). Pentru a putea stăpâni toate subtilitățile limbii străine, se recomandă cursurile intensive de engleză pentru copii, menite să îmbunătățească atât abilitățile de scriere și citire, cât și cele de comunicare și de înțelegere a interlocutorului.
2. Reguli generale de utilizare a pronumelor în limba engleză + Exemple
Cu siguranță mulți dintre noi facem la un moment dat greșeli de exprimare într-o limbă străină, sau poate chiar în limba nativă, în mod inconștient, moment în care uităm să aplicăm regulile învățate și fiecare înșiruire de cuvinte devine mai mult un reflex. În cazul textului scris, astfel de greșeli pot fi ușor identificate și penalizate, de aceea în acest subcapitol vom menționa câteva reguli elementare ce țin de folosirea adecvată a pronumelor.
- Pronumele personal I (eu) se scrie întotdeauna cu majusculă.
- Pronumele se va acorda mereu în gen, număr și persoană cu substantivul pe care îl înlocuiește.
Exemplu:
She misses his brother. (greșit)
She misses her brother. (corect)
- Pronumele nu sunt niciodată însoțite de apostrof (‘), chiar dacă sunt în cazul genitiv.
Exemplu:
The blue book is ours. (NU our’s) (Cartea albastră este a noastră.)
- Atunci când ești subiectul unei acțiuni alături de alte persoane, este politicos să le menționezi pe acestea înaintea ta.
Exemplu:
John, Mike, Mary and I want to see the play. (John, Mike, Maria și cu mine vrem să vedem piesa de teatru.)
- Când două sau mai multe substantive la numărul singular sunt folosite în construcția „either-or” sau „neither-nor”, pronumele va fi întotdeauna la singular.
Exemplu:
Neither my brother nor my cousin got his money back. (Nici fratele, nici verișorul meu nu și-a primit banii înapoi.)
- După But, Except, Let și Between, pronumele va fi folosit în cazul acuzativ.
Exemplu:
This is between he and I. (greșit)
This is between him and me. (corect)
Acestea sunt doar câteva dintre regulile de bază pe care orice copil trebuie să le învețe din timp, astfel încât folosirea corectă a pronumelor să devină în timp un „bun obicei”. Un alt aspect important este reprezentat de regulile de pronunție, care sunt cel mai bine exersate atunci când ascultăm un material audio, când învățăm scrierea fonetică sau când interacționăm cu alți vorbitori. Cel mai bun mod prin care un învățăcel își poate perfecționa aptitudinile de comunicare și pronunția corectă a cuvintelor sunt cursurile de engleză online pentru copii și adolescenți, care permit o interacțiune eficientă într-un mediu familiar.
Cantitatea de informații poate fi copleșitoare, de aceea este recomandat ca elevul să înceapă cu pași mici și să studieze cca. o oră în fiecare zi, suficient cât să învețe și să pună în aplicare câteva reguli pe baza unor exerciții practice.
Sursa foto: Pexels.com
