Dezvoltarea cognitivă este esențială pentru creșterea copilului. Înseamnă, în fapt, procesul prin care se dezvoltă creierul unui copil și include abilități precum gândirea, învățarea, explorarea și rezolvarea problemelor. De asemenea, afectează în mod direct alte aspecte ale dezvoltării unui copil cum ar fi limbajul, dezvoltarea emoțională și abilitățile sociale. Dezvoltarea cognitivă se mai numește și dezvoltarea inteligenței și este unul dintre cele mai importante concepte despre dezvoltarea creierului uman.

Cuprins:

1. Dezvoltarea cognitivă – ce înseamnă și care este rolul părinților în acest proces

1.1. Dezvoltarea cognitivă – definiție

1.2. Rolul părinților în dezvoltarea cognitivă a copilului

1.3. Favorizarea procesului de dezvoltare cognitivă

1.4. Întârzierea în dezvoltarea cognitivă și efectul expunerii la ecrane

2. Teoria lui Piaget despre dezvoltarea cognitivă

2.1. Ce spune Teoria lui Piaget și de ce este important de cunoscut

2.2. Stadiile dezvoltării inteligenței în Teoria lui Piaget

3. Cele mai bune activități pentru dezvoltarea cognitivă a copilului

3.1. Idei pentru copiii de vârstă mică (0-3 ani)

3.2. Activități pentru dezvoltarea cognitivă la preșcolari

3.3. Activități pentru pentru dezvoltarea cognitivă la școlari

1. Dezvoltarea cognitivă – ce înseamnă și care este rolul părinților în acest proces

Dezvoltarea cognitivă reprezintă felul în care copiii gândesc, explorează lumea din jurul lor și încep să conștientizeze mediul în care trăiesc. Cunoașterea etapelor de dezvoltare cognitivă te ajută să înțelegi cum învață și cum crește copilul tău.

1.1. Dezvoltarea cognitivă – definiție

Chiar dacă poate suna complicat, dezvoltarea cognitivă este, practic, dezvoltarea unor abilități prin care copiii reușesc să gândească și să înțeleagă lumea, să găsească soluții și idei. Dezvoltarea creierului face parte din dezvoltarea cognitivă.

Tot acest proces se petrece gradual, în funcție de vârsta copilului. Acesta învață să se descurce în funcție de mediul în care crește, să imite adulții din jurul său și să își dezvolte personalitatea. Este un proces extrem de important, pentru că pune bazele viitorului adult.

1.2. Rolul părinților în dezvoltarea cognitivă a copilului

Tocmai datorită importanței acestui proces de dezvoltare cognitivă, rolul părinților în crearea contextului favorabil este esențial. Dar asta nu înseamnă că orice părinte trebuie să aibă studii în psihologie pentru a crește un copil sănătos.

Mai ales în ultimii ani, presiunea pusă de diferitele tendințe de parenting a devenit tot mai mare. Cu toate acestea, explicată pe înțelesul oricui, dezvoltarea cognitivă înseamnă să acorzi copilului tău toate instrumentele necesare pentru a crește și a învăța. Iar acest lucru este mai simplu de realizat decât pare.

Poți stimula dezvoltarea cognitivă a copilului tău oferindu-i contextul pentru a învăța cum să facă alegeri, cum să rezolve probleme prin explorare. Oferă-i îndrumări și încurajări blânde și multă răbdare pentru a trece prin acest proces în ritmul său. Indiferent cât de tare își dorește un părinte să scurteze acest drum pentru copilul său, cea mai bună soluție rămâne să ai răbdare și încredere că se va descurca singur și este singura variantă prin care acesta poate învăța cu adevărat.

1.3. Favorizarea procesului de dezvoltare cognitivă

Pentru un bun proces de dezvoltare cognitivă, poți face câteva lucruri ușoare, care îl vor ajuta pe copil. De exemplu, vorbește cât mai mult cu el, încă din prima zi, numind obiecte, povestindu-i despre viața voastră de familie, despre tot ce se întâmplă în jurul său. Citește-i, cântă-i, pune-i muzică. Pe scurt, expune-l la tot ce înseamnă viața de zi cu zi.

După ce începe să meargă, lasă-l să exploreze mediul din jurul său, să descopere și să învețe singur. Conform principiilor Montessori, metodă educațională inițiată de Maria Montessori, copilul are nevoie de un spațiu sigur în care să poată învăța singur, prin autoeducare, despre mediul înconjurător. Această libertate controlată îi permite copilului să se dezvolte în ritmul și în funcție de interesele sale. Tot ce trebuie să facă părinții este să îi acorde încredere.

Cu cât crește, acordă atenție intereselor pe care le are și încearcă să creezi contextul potrivit pentru dezvoltarea acestora. De exemplu, dacă observi că este pasionat de animăluțele de pluș, fă excursii la ferme și grădini zoologice pentru a le vedea și pentru a învăța despre ele pe viu.

1.4. Întârzierea în dezvoltarea cognitivă și efectul expunerii la ecrane

Există cazuri în care unii copii au dificultăți în atingerea unor abilități timpurii de dezvoltare precum vorbirea, socializarea, procesele cognitive (gândirea, învățarea, memoria, sentimentele) sau achizițiile motorii. Câteva dintre semnele simple de întârziere cognitivă sunt incapacitatea de a urma instrucțiuni simple, de a se juca, de a se concentra la o singură activitate.

Deși studiile de specialitate nu au confirmat o relație cauzală între expunerea copiilor la ecrane și afectarea dezvoltării neurocognitive, există cu siguranță o asociere între acestea. Orice autoritate națională și internațională din domeniul educației recomandă să nu existe expunere la ecrane pentru copiii sub doi ani. Copiii, cu atât mai mult cei foarte mici, învață cel mai bine experimentând lumea reală, jucându-se în medii sigure, în natură, prin interacțiuni cu oameni și animale, nu cu imagini de pe telefon sau televizor.

Este foarte important pentru orice părinte să conștientizeze felul în care un copil expus la ecrane este afectat. Cu siguranță, este o diferență majoră între un bebeluș care este lăsat în fața unui ecran cu desene animate și timpul petrecut de preșcolari în fața ecranelor, atunci când participă la cursuri sau urmăresc un documentar.

2.Teoria lui Piaget despre dezvoltarea cognitivă

Nu se poate vorbi despre dezvoltarea cognitivă fără menționarea celei mai cunoscute și influente teorii pe acest subiect. Publicată pentru prima dată în 1952, teoria dezvoltării cognitive a psihologului elvețian Jean Piaget a avut un impact deosebit în procesul educațional, atât pentru părinți, cât și pentru cei din sistemul de învățământ. Piaget a creat și a studiat modul în care copiii și tinerii devin treptat capabili să gândească logic și științific.

2.1. Ce spune Teoria lui Piaget și de ce e important de cunoscut

Chiar dacă este un subiect de specialitate, teoria poate fi explicată ușor pentru oricine. În cuvinte simple, aceasta descrie modul de dezvoltare a gândirii, din momentul naşterii și până la maturitate. Teoria lui Jean Piaget este una stadială, ceea ce înseamnă că un stadiu reprezintă o etapă de dezvoltare cu caracteristici specifice. Tocmai de aceea, este important să recunoști fiecare etapă pentru a evolua treptat la următorul nivel de dezvoltare cognitivă, în funcție de tipul de inteligență logico-emoțională.

Una dintre teoriile sale cele mai timpurii, din anii ’30, afirmă faptul că modul de gândire al copiilor nu are nimic în comun cu felul în care gândesc adulții. Acest lucru a adus o perspectivă complet diferită față de ceea ce se credea în acea perioadă. Înainte de studiile sale, mulți credeau că cei mici nu erau capabili să gândească la fel de bine ca adulții, iar Piaget a demonstrat faptul că pur și simplu creierul unui copil funcționează în feluri complet diferite față de cel al unui adult. 

De altfel, această perspectivă asupra dezvoltării cognitive a copilului a influențat considerabil modul în care sunt crescuți copiii, precum și educația timpurie și cea din sistemele de învățământ. Orice stil de parenting axat pe blândețe, respect și atașament pune mare accent pe felul în care funcționează creierul unui copil în funcție de vârsta sa.

2.2. Stadiile dezvoltării inteligenței în Teoria lui Piaget

Conform cercetărilor realizate de Jean Piaget privind dezvoltarea intelectuală și abilitățile sugarilor, copiilor și adolescenților, există patru stadii de dezvoltare cognitivă. Astfel, fazele dezvoltării intelectuale normale, de la copilărie până la maturitate, sunt clasificate și explicate, pe scurt, astfel:

• Stadiul inteligenţei senzorio-motorii (de la naștere până la 18-24 luni) – copilul descoperă lumea prin intermediul simțurilor și al corpului și învață să se raporteze la mediu cu ajutorul văzului, auzului, mirosului, gustului și al pipăitului. De asemenea, mișcarea joacă un rol esențial în acest stadiu.
• Stadiul inteligenţei preoperaţionale (de la 18-24 luni până la 7 ani) – copilul își dezvoltă foarte intens funcţia simbolică a gândirii şi limbajului. Chiar dacă poate clasifica, diferenția sau denumi obiecte, aceste moduri de operare nu au criterii constante, iar această etapă reprezintă o formă care precede adevărate operații de gândire.
• Stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani) – învățarea folosirii logicii este unul dintre cele mai importante aspecte din cadrul acestei etape. Odată intrat într-un sistem de învățământ, copilul începe să folosească raționamentul logic prin expunerea la informații noi. De asemenea, în această perioadă se dezvoltă considerabil comunicarea, memoria și alte abilități specifice.
• Stadiul operaţiilor formale (12-16 ani) – este perioada în care se dezvoltă operaţii de analiză,  sinteză,  generalizare şi  abstractizare, fără a  mai  fi  necesar  suportul  concret, precum în etapa anterioară.

O mențiune importantă este faptul că Piaget a afirmat că aceste etape se întâmplă întotdeauna în aceeași ordine și nicio etapă nu este omisă vreodată, chiar dacă unii copii pot trece prin aceste stadii la vârste diferite de clasificarea generală. Unii copii pot prezenta caracteristici din două stadii în același timp, la un moment dat. Fiecare etapă, însă, reprezintă o transformare semnificativă a etapei dinaintea sa. 

Cercetările lui Piaget sunt cu atât mai importante, având în vedere faptul că reprezintă și în prezent un fundament pentru o atitudine sănătoasă față de felul în care se dezvoltă copiii. În urma nenumăratelor interviuri realizate cu copii de diverse vârste, Piaget a concluzionat că aceștia își construiesc propriile cunoștințe în baza experiențelor pe care le trăiesc. De asemenea, copiii sunt motivați natural să învețe și nu au nevoie de recompense.

3. Cele mai bune activități pentru dezvoltarea cognitivă a copilului

Copilul poate dobândi diferite abilități cognitive pe măsură ce atinge diverse stadii de dezvoltare. Cu toate acestea, indiferent de abilitățile sale, acesta va beneficia de orice activitate care promovează învățarea activă și care îl stimulează.

Astfel, în funcție de categoria mare de vârstă, găsești mai jos câteva idei de activități care vor ajuta considerabil în dezvoltarea cognitivă a copilului.

3.1. Idei pentru copiii de vârstă mică (0-3 ani)

Joaca este esențială pentru dezvoltarea cognitivă a copilului tău și oferă mediul perfect pentru dezvoltarea capacității acestuia de a gândi, de a înțelege, de a comunica, de a își imagina și de a rezolva probleme. Acest lucru se datorează faptului că jocul este unul dintre principalele moduri prin care un copil poate explora lumea. Prin joc ei experimentează, gândesc și învață.

La această vârstă este important să te joci împreună cu copilul tău. Acest lucru va conta enorm în dezvoltarea cognitivă a copilului, iar prin joacă vei construi o conexiunea autentică, îl vei face să se simtă în siguranță, acordându-i astfel toată încrederea de care are nevoie pentru a continua să exploreze și să învețe despre lumea din jurul său.  

Pentru stimularea dezvoltării cognitive, poți încerca cu succes oricare dintre ideile de mai jos:

• Faceți din lectură unul dintre obiceiurile voastre. Nu numai că ajută la crearea unei conexiuni între părinte și copil, dar poveștile vor ajuta enorm la dezvoltarea și stimularea gândirii creative, a imaginației și a felului în care va percepe lumea.
• Folosiți obiecte obișnuite pe post de jucării. Atât timp cât nu reprezintă un pericol pentru acesta, orice obiect din casă poate fi unul fascinant pentru un copil mic. Nu doar că își va petrece timpul explorând, dar îi va pune la lucru gândirea critică și imaginația.
• Stați cât mai mult afară și construiește-i mediul pentru a învăța despre natură, despre insecte, pentru a se juca cu pământ sau frunze, pentru a explora în siguranță și pentru a se bucura de aer curat și de lumina soarelui.  

3.2. Activități pentru dezvoltarea cognitivă la preșcolari

În această perioadă, copiii trec printr-o perioadă de dezvoltare rapidă a creierului și este important să alegi activități adecvate din punctul de vedere al dezvoltării lor. Tocmai de aceea, poți sprijini dezvoltarea cognitivă din această perioadă prin anumite experiențe și activități.

Găsești mai jos câteva idei pentru copiii preșcolari:  

• O limbă străină. Învățarea unei limbi străine la această vârstă are un rol important în dezvoltarea cognitivă. Copiii care învață o limbă străină înainte de vârsta de 5 ani  folosesc aceeași parte a creierului pe care o folosesc pentru a învăța limba maternă. Poți alege cursuri de engleză pentru copii, oferindu-i astfel oportunitatea de a învăța de la o vârstă fragedă cea mai folosită limbă din lume. În plus, studiile au demonstrat faptul că învățarea unei a doua limbi stimulează gândirea critică și abilitățile de ascultare, îmbunătățește memoria și concentrarea, precum și spiritul creativ.
• Puzzle-urile. Aceste jocuri amuzante oferă copiilor oportunitatea de a-și exersa abilitatea de rezolvare a problemelor pe măsură ce își dau seama unde se potrivesc piesele. Puzzle-urile creează oportunitatea de a gândi logic și de a avea răbdare în procesul de completare, abilități necesare în orice proces de dezvoltare.
• Jocurile imaginare. Unul dintre cele mai interesante moduri în care poți sprijini dezvoltarea cognitivă a unui preșcolar este prin jocurile de rol. Astfel, participarea la un joc imaginar împreună cu copilul tău îl va ajuta să își dezvolte o curiozitate naturală despre lume, să-și folosească abilitățile pentru a rezolva diferite situații. De asemenea, îi va dezvolta capacitatea de concentrare și atenție.  

3.3. Activități pentru dezvoltarea cognitivă la școlari

Spre deosebire de celelalte etape, această perioadă se poate dovedi un pic mai complicată, mai ales în ceea privește implicarea ta, ca părinte, în activitățile copilului tău. Iată câteva idei care vor demonstra copilului tău că îl susții în dezvoltarea sa:

• Lectura. Indiferent de vârsta copilului, cărțile vor fi întotdeauna o variantă sigură și complexă pentru dezvoltarea procesului cognitiv, efectele benefice ale cititului fiind binecunoscute. În plus, nu numai că lectura va contribui la spiritul critic și analitic, la îmbunătățirea limbajului și a comunicării, dar va crea o bază sănătoasă pentru un adult responsabil și asumat.
• Investește într-o pasiune pe care o are. Până la această vârstă, copilul va fi experimentat destul de multe hobby-uri, astfel încât să aleagă o pasiune pe care să vrea să o dezvolte. Fii atent la activitățile de care este interesat și nu ezita să investești în obiecte sau cursuri care îi vor îmbunătăți abilitățile. De exemplu, dacă este pasionat de limba engleză, oferă-i o tabără internațională – va fi, cu siguranță, o experiență incredibilă. Dacă este interesat de planete, cumpără-i un telescop și va avea, astfel, ocazia să-și aprofundeze pasiunea.
• Îndeamnă-l să scrie. Chiar dacă nu pare să fie genul care își scrie gândurile, încearcă să îi explici cât de benefic este să folosească scrisul terapeutic. Având în vedere că este o perioadă tot mai complicată, scrisul poate ajuta la dezvoltarea limbajului, îmbunătățește memoria, capacitatea de exprimare și contribuie la dezvoltarea creativității. De asemenea, poate avea avea efect de calmare.  

Indiferent de activitățile pe care le vei alege, atât timp cât îi acorzi atenția ta, vei contribui considerabil la dezvoltarea cognitivă a copilului tău. De asemenea, cercetările lui Jean Piaget despre dezvoltarea cognitivă au contribuit decisiv la înțelegerea felului în care creierul se dezvoltă în diferite etape ale copilăriei, începând de la naștere și până la maturitate. Filosofia sa este folosită cu succes și astăzi și reprezintă un fundament pentru cele mai multe tendințe din parenting și educații alternative. Cunoașterea teoriei sale te poate ajuta să-ți privești diferit copilul, înțelegându-l mai bine și să contribui la o dezvoltare cognitivă sănătoasă.

Sursă foto: Shutterstock.com.

English Kids Academy (EKA), singura organizaţie educaţională care aplică programul RULER (Yale University) de dezvoltare a inteligenţei emoţionale, organizează cursuri de limba engleză față în față, hybrid şi online pentru copii de 4-18 ani, pe întreaga durată a anului şcolar. EKA însă oferă #maimultdecâtengleză: cursuri şi tabere de vară, conferinţe, program de schimburi culturale, club de lectură. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi [email protected].