Fenomenul de bullying în școli devine tot mai pregnant, având efecte negative atât asupra victimelor, cât și asupra întregului mediu educațional. Din nefericire, izolarea impusă de condițiile de pandemie a condus la deteriorarea relațiilor dintre elevi, cât și la degradarea abilităților lor de adaptare în diverse contexte sociale, ceea ce îi face mult mai vulnerabili în fața răutăților din partea colegilor. Încă dinaintea crizei sanitare, România se clasa pe locul 3 în Europa în ceea ce privește rata de bullying în școli (în special în rândul adolescenților), potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru a putea preveni și combate acest fenomen, sporirea conștientizării este esențială, de aceea problema trebuie analizată mai în profunzime pentru a înțelege ce presupune și ce implicații are pentru actorii bullyingului. Cuprins
Bullyingul este o formă complexă și frecventă de agresiune care se manifestă în special în rândul copiilor și al adolescenților. Acest comportament distructiv are loc în repetate rânduri cu scopul de a intimida victima și de a o răni fizic și/sau emoțional. Aceasta ar fi o definiție mai simplificată a bullyingului, însă fiind un fenomen atât de amplu, poate cea mai completă și exactă definiție este dată de legea națională.
1.1. Ce înseamnă bullying?
Potrivit Capitolului I, art. 1 din Legea educației naționale nr. 1/2011, bullyingul este „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.” Acest articol are ca subiect principal prezența bullyingului în unitățile de învățământ, însă este important de precizat că acesta se poate manifesta oriunde: în spații de joacă, parcuri, autobuze, mai nou în mediul virtual, pe măsură ce noile tehnologii au devenit tot mai accesibile. Deși dispozitivele electronice sunt din ce în ce mai comune iar bullyingul cibernetic a început să câștige teren, cele mai frecvente forme de bullying rămân cel verbal și fizic. Un astfel de comportament se poate manifesta ca urmare a unei serii de factori, menționați în mare parte în definiția oficială dată de lege. Cu toate acestea, definiția se axează mai mult pe portretizarea victimei, mai degrabă decât a agresorului. Este bine de știut că un astfel de comportament distructiv afectează ambele părți și nu poate fi rezolvat doar prin mustrarea sau pedepsirea vinovatului. Sporirea conștientizării fenomenului de bullying trebuie implementată de la o vârstă fragedă, consilierea ambelor părți este necesară, iar părinții deopotrivă trebuie să fie vigilenți și să înțeleagă cât de subtil se poate manifesta acest comportament.
1.2. Cauzele care determină apariția fenomenului de bullying în școli
Există mai mulți factori care pot determina apariția bullyingului, iar pentru a putea analiza mai ușor situația îi vom împărți în 2 categorii principale: factorii care țin de agresor și cei care țin de victimă. Înțelegerea ambelor părți va ajuta la dezvoltarea unor metode mai eficiente de prevenire a bullyingului, în funcție de situație.
Factori ce pot ține de agresor:
stimă scăzută de sine
aptitudini sociale precare
dorința de a deține controlul sau de a se simți mai puternic decât restul
câștigarea popularității
răzbunare
un mediu toxic în sânul familiei
prejudecățile
propriul amuzament
influența anturajului
Multe dintre cauzele menționate se pot intersecta, mai ales odată cu înaintarea în vârstă când anturajul, dorința de integrare și prejudecățile sunt tot mai prezente. Drept dovadă, cazurile de bullying sunt mai frecvente în rândul adolescenților, potrivit raportului OMS.
Factorii ce pot ține de victimă:
apartenența la un anumit grup social (fie că vorbim despre etnie, religie, naționalitate, rasă etc.)
trăsături fizice distincte (înălțimea, greutatea, culoarea pielii, probleme dermatologice precum acneea etc., sau, din contră, trăsături plăcute care pot stârni invidie)
un caracter mai introvertit sau timid
problemele de sănătate sau dizabilitățile
sexul sau orientarea sexuală
inteligența și talentul - rezultatele bune la învățătură și aprecierea din partea profesorilor pot atrage invidiile colegilor
popularitatea - persoanele plăcute care se integrează ușor în diverse grupuri pot de asemenea să stârnească invidie în rândul celor care doresc să dețină „puterea socială”
Indiferent de cauză, este important ca victimele să înțeleagă că nu este nevoie să se schimbe pentru a evita bullyingul și nici să ignore un astfel de comportament în speranța că lucrurile vor înceta de la sine. Evitarea situației nu va face decât să încurajeze agresorul să-și continue acțiunile și să-i confere sentimentul de putere și control la care aspiră.
1.3. Repercusiunile bullyingului
Efectele negative ale bullyingului se resimt asupra tuturor celor care iau parte la acțiune, respectiv asupra victimei, a agresorului și a martorului. Consecințele pot fi foarte grave și pot avea un impact puternic asupra sănătății mintale a copilului dacă situația nu este remediată în timp util. Victimele se pot confrunta cu probleme precum depresie, anxietate, tulburări de somn, de alimentație, pierderea interesului în activitățile școlare, efecte care pot avea repercusiuni majore și la maturitate. Agresorii riscă la rândul lor să dezvolte un comportament toxic și să fie mai predispuși la abuzul de droguri sau de alcool, precum și la violența domestică, fie ea verbală sau fizică. Ambientul nu este deloc plăcut nici pentru martori, care pot vedea mediul academic ca pe unul ostil. În acest caz, efectele variază: aceștia pot alege să adopte comportamentul agresorilor, pot lua atitudine pentru a remedia situația, sau pot ajunge să privească lumea prin ochii victimei și să se confrunte cu anxietate și depresie.
2. Principalele tipuri de bullying
Bullyingul poate lua diverse forme, însă există 4 mari categorii în care le putem clasifica, respectiv bullyingul verbal, fizic, relațional și cibernetic.
2.1. Bullying verbal
Este cel mai simplu de realizat, cât și cel mai greu de dovedit, de aceea mulți agresori îndrăznesc să recurgă la acest tip de violență pentru a destabiliza emoțional victima sau pentru propriul amuzament. În această categorie se pot încadra jignirile, poreclele, insultele, dezvăluirea unor informații personale defăimătoare legate de victimă etc. Efectele se pot resimți pe termen lung și pot afecta în principal stima de sine. Conflictul verbal poate escalada ușor într-un conflict fizic indiferent de vârstă, mai ales în cazul băieților.
2.2. Bullying fizic
Acest tip de bullying presupune vătămarea victimei prin lovituri, îmbrânceli, punerea piedicii, împins, ciupituri sau bruscări. Distrugerea bunurilor personale intră de asemenea în această categorie. Pe lângă daunele fizice care pot surveni, victimele pot fi afectate emoțional, social, psihic, lucru care poate duce în egală măsură la degradarea performanțelor academice. În urma violențelor, persoanele hărțuite ar putea evita să mai participe la cursuri sau să mai răspundă la ore pentru a nu atrage atenția asupra lor. Evident, situația poate degenera în vătămări corporale grave dacă nu sunt luate măsuri imediate.
2.3. Bullying relațional
Bullyingul relațional sau social este un tip de agresiune care implică afectarea statutului social sau a relațiilor unei persoane și poate fi determinată de cauze diverse, cele mai frecvente fiind asigurarea propriului statut social, invidia, nevoia de atenție sau eliminarea concurenței. Asemenea bullyingului verbal, bullyingul relațional poate fi mai greu de demonstrat decât cel fizic, riscând a trece neobservat de către adulți dacă nu este raportat de victimă sau de martori. Exemplele cele mai reprezentative includ trădarea, batjocura, intimidarea, excluderea din grup și răspândirea bârfelor. Bullyingul relațional se poate manifesta atât în mediul educațional, cât și în mediul online, ceea ce ne aduce la cea de-a patra categorie, respectiv…
2.4. Bullying cibernetic (Cyberbullying)
Cyberbullyingul, după cum probabil ai ghicit, este un tip de agresiune realizată prin intermediul tehnologiilor digitale și poate avea loc prin intermediul rețelelor de socializare, al mesajelor, apelurilor, inclusiv pe platformele de jocuri. Este un mediu fertil agresiunilor de orice fel, fie ele emoționale, relaționale sau verbale, printre cele mai periculoase și impactante acțiuni fiind divulgarea unor informații personale sau publicarea unor poze denigratoare, mesajele de amenințare, piratarea contului personal, crearea unor conturi false sub numele victimei, furtul de identitate și multe altele. În acest caz, educația digitală joacă un rol important în diminuarea riscurilor din mediul online.Cea mai comună formă de bullying ce vizează ambele sexe este bullyingul verbal, care de obicei se manifestă prin insulte și porecle răutăcioase. În cazul sexului masculin, acest tip de agresiune este adesea folosit ca mecanism de escaladare spre bullying fizic. Sexul feminin recurge adesea la bullyingul relațional cu scopul de a distruge stima de sine și reputația victimei.
3. Actorii bullyingului
În urma definirii și enumerării tipurilor de bullying am remarcat că „personajele principale” sunt de regulă victima și agresorul, însă fenomenul este mult mai complex de atât. Bullyingul în școli are efecte nefaste nu numai asupra celor implicați, ci asupra întregului climat educațional, de aceea este important să cunoaștem mai în profunzime tipologia și trăsăturile fiecăruia.VictimaParticularitățile victimelor pot varia de la caz la caz, însă de obicei bullyingul este ațintit asupra persoanelor care sunt diferite de ceilalți într-un fel sau altul. Semnele pe care victimele le arată în urma agresiunilor repetate sunt de asemenea variate și pot fi mai mult sau mai puțin evidente. Printre cele mai comune comportamente manifestate de victimă se numără depresia, anxietatea, izolarea, performanțe academice mai slabe sau absentarea, iar lista este departe de a fi exhaustivă. Dezvoltarea aptitudinilor de public speaking pot contribui la îmbunătățirea stimei de sine și pot oferi copilului curajul de a vorbi deschis despre orice problemă pe care o întâmpină în cadrul sau în afara mediului academic.AgresorulFactorii care au ca rezultat comportamentul de tip bullying denotă multe dintre caracteristicile agresorului, dintre care cele mai comune sunt „setea de putere”, dorința de a-și asigura statutul social și popularitatea, dar și lipsa de empatie și toleranță. Inteligența emoțională devine un subiect de interes tot mai dezbătut în mediul educațional, fiind o trăsătură esențială adaptării în societate. Deoarece conștientizarea, gestionarea propriilor emoții și un mediu de învățare pozitiv sunt importante pentru buna dezvoltare a copiilor, English Kids Academy a adoptat programul RULER, o abordare sistemică dezvoltată de Yale Center for Emotional Intelligence de la Universitatea Yale din SUA – locul unde conceptul de inteligență emoțională a fost definit pentru prima dată. Multe centre educaționale de prestigiu recurg la o astfel de abordare pentru a reduce apariția fenomenului de bullying într-un spațiu care ar trebui să inspire siguranță.Agresorul-victimăO tipologie „hibridă” este agresorul-victimă, „creația” acțiunilor repetate de bullying. Victimele sunt mai predispuse să devină la rândul lor agresori din dorința de adaptare socială, răzbunare sau ca urmare a daunelor emoționale suferite, iar o inteligență emoțională scăzută poate fi unul dintre principalii declanșatori.MartorulEste o categorie adesea neglijată, atenția fiind mai mult îndreptată asupra agresorului și a victimei. Martorii deopotrivă pot fi afectați de hărțuirile care se petrec chiar sub ochii lor, ajungând să asocieze școala cu un mediu ostil. Aceștia se pot transforma în agresori încurajând sau luând parte la violențele asupra victimei, pot ignora cele petrecute din dorința de a sta departe de probleme, sau pot lua atitudine pentru a pune capăt unui astfel de comportament distructiv.
4. Ce măsuri pot fi luate și cine trebuie să se implice pentru a preveni și a combate bullyingul în școli?
Un climat educațional pozitiv este imperativ pentru a putea preveni conflictele între colegi. Un simplu eveniment sau demers cu tema anti-bullying nu este suficient pentru a pune capăt agresiunilor, ci este nevoie de acțiuni consistente și de lungă durată. Cadrele didactice au datoria de a spori conștientizarea acestui fenomen prin introducerea noțiunilor de empatie și toleranță în programa lor educațională, dar și prin crearea unor oportunități de cooperare între elevi care să le sporească sentimentul de apartenență în cadrul unei comunități. Părinții au de asemenea opțiunea de a încuraja copiii să participe la activități menite să le sporească aptitudinile sociale precum piesele de teatru, taberele educaționale sau cursurile de vară, care vor permite tinerilor să întâlnească persoane cu interese și obiective comune într-un mediu prietenos.Este un pericol greu de stăvilit, longevitatea bullyingului fiind determinată în principal de ignorarea situației. Majoritatea victimelor și a martorilor deopotrivă aleg să nu vorbească deschis despre agresiunile săvârșite de teamă că acestea vor continua sau se vor înteți. Dimpotrivă, neglijarea unor astfel de violențe va încuraja perpetuarea comportamentului agresiv și dăunător unui mediu academic sănătos, iar victimele trebuie să cunoască acest lucru.Fenomenul de bullying este adesea mult mai subtil și greu de identificat decât s-ar crede, de aceea comunicarea eficientă și timpul petrecut alături de copil joacă un rol important în identificarea daunelor sau a tulburărilor provocate de agresori. Dacă observi semnele descrise mai sus, nu ezita să ai o conversație deschisă cu cel mic și să înștiințezi cadrele didactice dacă temerile tale s-au adeverit. Situațiile dificile nu întăresc întotdeauna caracterul, de aceea bullyingul sau agresiunile de orice fel trebuie tratate cu seriozitate și soluționate din timp.Sursa foto: Pexels.com
Potrivit Capitolului I, art. 1 din Legea educației naționale nr. 1/2011, bullyingul este „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.”
Acest articol are ca subiect principal prezența bullyingului în unitățile de învățământ, însă este important de precizat că acesta se poate manifesta oriunde: în spații de joacă, parcuri, autobuze, mai nou în mediul virtual, pe măsură ce noile tehnologii au devenit tot mai accesibile. Deși dispozitivele electronice sunt din ce în ce mai comune iar bullyingul cibernetic a început să câștige teren, cele mai frecvente forme de bullying rămân cel verbal și fizic. Un astfel de comportament se poate manifesta ca urmare a unei serii de factori, menționați în mare parte în definiția oficială dată de lege. Cu toate acestea, definiția se axează mai mult pe portretizarea victimei, mai degrabă decât a agresorului. Este bine de știut că un astfel de comportament distructiv afectează ambele părți și nu poate fi rezolvat doar prin mustrarea sau pedepsirea vinovatului. Sporirea conștientizării fenomenului de bullying trebuie implementată de la o vârstă fragedă, consilierea ambelor părți este necesară, iar părinții deopotrivă trebuie să fie vigilenți și să înțeleagă cât de subtil se poate manifesta acest comportament.
Acest tip de bullying presupune vătămarea victimei prin lovituri, îmbrânceli, punerea piedicii, împins, ciupituri sau bruscări. Distrugerea bunurilor personale intră de asemenea în această categorie. Pe lângă daunele fizice care pot surveni, victimele pot fi afectate emoțional, social, psihic, lucru care poate duce în egală măsură la degradarea performanțelor academice. În urma violențelor, persoanele hărțuite ar putea evita să mai participe la cursuri sau să mai răspundă la ore pentru a nu atrage atenția asupra lor. Evident, situația poate degenera în vătămări corporale grave dacă nu sunt luate măsuri imediate.
Bullyingul relațional sau social este un tip de agresiune care implică afectarea statutului social sau a relațiilor unei persoane și poate fi determinată de cauze diverse, cele mai frecvente fiind asigurarea propriului statut social, invidia, nevoia de atenție sau eliminarea concurenței. Asemenea bullyingului verbal, bullyingul relațional poate fi mai greu de demonstrat decât cel fizic, riscând a trece neobservat de către adulți dacă nu este raportat de victimă sau de martori. Exemplele cele mai reprezentative includ trădarea, batjocura, intimidarea, excluderea din grup și răspândirea bârfelor. Bullyingul relațional se poate manifesta atât în mediul educațional, cât și în mediul online, ceea ce ne aduce la cea de-a patra categorie, respectiv…
În urma definirii și enumerării tipurilor de bullying am remarcat că „personajele principale” sunt de regulă victima și agresorul, însă fenomenul este mult mai complex de atât. Bullyingul în școli are efecte nefaste nu numai asupra celor implicați, ci asupra întregului climat educațional, de aceea este important să cunoaștem mai în profunzime tipologia și trăsăturile fiecăruia.
Victima
Particularitățile victimelor pot varia de la caz la caz, însă de obicei bullyingul este ațintit asupra persoanelor care sunt diferite de ceilalți într-un fel sau altul. Semnele pe care victimele le arată în urma agresiunilor repetate sunt de asemenea variate și pot fi mai mult sau mai puțin evidente. Printre cele mai comune comportamente manifestate de victimă se numără depresia, anxietatea, izolarea, performanțe academice mai slabe sau absentarea, iar lista este departe de a fi exhaustivă. Dezvoltarea aptitudinilor de public speaking pot contribui la îmbunătățirea stimei de sine și pot oferi copilului curajul de a vorbi deschis despre orice problemă pe care o întâmpină în cadrul sau în afara mediului academic.
Agresorul
Factorii care au ca rezultat comportamentul de tip bullying denotă multe dintre caracteristicile agresorului, dintre care cele mai comune sunt „setea de putere”, dorința de a-și asigura statutul social și popularitatea, dar și lipsa de empatie și toleranță. Inteligența emoțională devine un subiect de interes tot mai dezbătut în mediul educațional, fiind o trăsătură esențială adaptării în societate. Deoarece conștientizarea, gestionarea propriilor emoții și un mediu de învățare pozitiv sunt importante pentru buna dezvoltare a copiilor, English Kids Academy a adoptat programul RULER, o abordare sistemică dezvoltată de Yale Center for Emotional Intelligence de la Universitatea Yale din SUA – locul unde conceptul de inteligență emoțională a fost definit pentru prima dată. Multe centre educaționale de prestigiu recurg la o astfel de abordare pentru a reduce apariția fenomenului de bullying într-un spațiu care ar trebui să inspire siguranță.
Agresorul-victimă
O tipologie „hibridă” este agresorul-victimă, „creația” acțiunilor repetate de bullying. Victimele sunt mai predispuse să devină la rândul lor agresori din dorința de adaptare socială, răzbunare sau ca urmare a daunelor emoționale suferite, iar o inteligență emoțională scăzută poate fi unul dintre principalii declanșatori.
Martorul
Este o categorie adesea neglijată, atenția fiind mai mult îndreptată asupra agresorului și a victimei. Martorii deopotrivă pot fi afectați de hărțuirile care se petrec chiar sub ochii lor, ajungând să asocieze școala cu un mediu ostil. Aceștia se pot transforma în agresori încurajând sau luând parte la violențele asupra victimei, pot ignora cele petrecute din dorința de a sta departe de probleme, sau pot lua atitudine pentru a pune capăt unui astfel de comportament distructiv.
Un climat educațional pozitiv este imperativ pentru a putea preveni conflictele între colegi. Un simplu eveniment sau demers cu tema anti-bullying nu este suficient pentru a pune capăt agresiunilor, ci este nevoie de acțiuni consistente și de lungă durată. Cadrele didactice au datoria de a spori conștientizarea acestui fenomen prin introducerea noțiunilor de empatie și toleranță în programa lor educațională, dar și prin crearea unor oportunități de cooperare între elevi care să le sporească sentimentul de apartenență în cadrul unei comunități. Părinții au de asemenea opțiunea de a încuraja copiii să participe la activități menite să le sporească aptitudinile sociale precum piesele de teatru, taberele educaționale sau cursurile de vară, care vor permite tinerilor să întâlnească persoane cu interese și obiective comune într-un mediu prietenos.
Este un pericol greu de stăvilit, longevitatea bullyingului fiind determinată în principal de ignorarea situației. Majoritatea victimelor și a martorilor deopotrivă aleg să nu vorbească deschis despre agresiunile săvârșite de teamă că acestea vor continua sau se vor înteți. Dimpotrivă, neglijarea unor astfel de violențe va încuraja perpetuarea comportamentului agresiv și dăunător unui mediu academic sănătos, iar victimele trebuie să cunoască acest lucru.
Fenomenul de bullying este adesea mult mai subtil și greu de identificat decât s-ar crede, de aceea comunicarea eficientă și timpul petrecut alături de copil joacă un rol important în identificarea daunelor sau a tulburărilor provocate de agresori. Dacă observi semnele descrise mai sus, nu ezita să ai o conversație deschisă cu cel mic și să înștiințezi cadrele didactice dacă temerile tale s-au adeverit. Situațiile dificile nu întăresc întotdeauna caracterul, de aceea bullyingul sau agresiunile de orice fel trebuie tratate cu seriozitate și soluționate din timp.
Sursa foto: Pexels.com
Comentarii (0)Lasă un comentariu