adjective in engleza - definitie, categorii si ordinea in propozitie

Adjectivele în engleză – Definiție, categorii și ordinea lor corectă în propoziție, cu exemple

Adjectivul poate fi o culoare, o caracteristică fizică sau comportamentală, absolut orice trăsătură atribuită cuiva sau unui anumit obiect. În limba engleză există câteva reguli diferite de limba română, de care trebuie să ținem cont atunci când folosim adjectivele, cea mai importantă fiind ordinea lor în propoziție. Să descoperim împreună care sunt tipurile de adjective pe care trebuie să le cunoști și cum să le folosești corect atunci când vrei să construiești o frază sau o sintagmă coerentă.

 

Cuprins

 

 

1. Tipuri comune de adjective în limba engleză

Am aflat deja rolul adjectivelor, dar cum arată ele de fapt? Unde le putem găsi? Răspunsul la aceste întrebări este complicat, însă totul va deveni mai clar odată ce vei parcurge acest articol plin de exemple și explicații simple. 

 

În gramatica limbii engleze avem în total 8 tipuri de adjective, pe care le vom enumera, bineînțeles, în limba engleză: descriptive, numeral, quantitative, demonstrative, interrogative, proper, possessive și exclamatory. Pentru început, să le explicăm și exemplificăm pe cele mai comune dintre tipuri.

 

Descriptive Adjectives

Așa cum le spune și numele, adjectivele „descriptive” descriu sau exprimă însușirea unui substantiv sau a unui pronume. Pot descrie trăsături fizice, sunete, sentimente, sau chiar gustul unui preparat. Acest tip  de adjectiv este cel mai frecvent întâlnit în limba engleză și, asemenea celorlalte, poate fi simplu (un singur cuvânt) sau compus ( format din mai multe cuvinte).

 

Iată două exemple în care întâlnim adjective „descriptive” simple și compuse:

  1. She is absolutely lazy when it comes to cleaning. 
  2. The freckle-faced man walked towards the bus stop.

 

În prima situație, adjectivul lazy (leneș/ă) este simplu, în timp ce în a doua propoziție avem de a face cu un adjectiv compus, freckled-faced, care înseamnă „pistruiat”. Așa cum putem observa, ambele descriu o însușire a substantivului pe care îl determină.

 

Numeral Adjectives

Adjectivele „numerice” arată cantitatea sau ordinea substantivelor descrise în text. De exemplu:

 

Mark saw three people in front of the store. His friend was the first person there.

 

Aici avem două tipuri de numerale: cardinal (three = trei) și ordinal (first = primul), care îndeplinesc rolul unor adjective „numerice”. Există însă și ceea ce numim „indefinite numerical adjectives” sau adjectivele nehotărâte. Acestea pot fi : all, any, few, some, several, many. Privește exemplul de mai jos:

 

Many fruits were on the table, but all the cookies were gone. (Erau multe fructe pe masă, însă toate prăjiturile dispăruseră)

 

Avem aici două adjective nehotărâte care deși nu exprimă cantitatea exactă, ne pune la dispoziție informații utile.

Demonstrative Adjectives

Adjectivele demonstrative indică substantivul despre care se vorbește în propoziția dată, fiind reprezentate de cuvintele this, that, these, and those – în română, acesta/aceasta, acela/aceea, aceștia/acestea, aceia/acelea. De exemplu, I loved this book. (Mi-a plăcut mult această carte).

 

Începe cu pași mici și învață cele trei tipuri des utilizate. Treptat, și cu mult exercițiu, vei ajunge să le înveți pe toate cu brio! Poți apela la ajutorul unor cursuri online de engleză dacă vrei să exersezi mai mult pe perioada verii sau înainte de un examen de certificare.

 

2. Gradele de comparație ale adjectivelor

La fel ca în limba română, adjectivele au trei grade de comparație: pozitiv, comparativ și superlativ

 

Gradul pozitiv exprimă însușirea unei ființe sau a unui obiect fără a o compara cu o altă însușire. Iată câteva exemple simple: little, nice, cold, blue, bad, smart etc.

 

Gradul comparativ este folosit atunci când vrem să comparăm însușirea unui substantiv cu un altul, aici fiind nevoie de adăugarea desinenței -er pentru adjectivele simple și scurte (mono-/bisilabice, sau adăugarea lui more înaintea adjectivelor lungi sau compuse. Putem observa diferența în propozițiile de mai jos.

 

  1. He is taller than Mary. (El este mai înalt decât Maria.)
  2. I am more cheerful  now. (Sunt mai vesel/ă acum.)

 

Cheerful  este un adjectiv format din mai multe silabe, spre deosebire de tall. Prin urmare, nu putem adăuga desinența „-er” în al doilea exemplu, fiind nevoie de ajutorul lui „more”.

 

Există câteva excepții de adjective care își schimbă complet forma la gradul comparativ, cum ar fi good și bad, două exemple pe care cu siguranță le cunoști. Forma lui good la comparativ este better, în timp ce forma lui bad este worse. Forma lor se schimbă, de asemenea, și la gradul superlativ.

 

Gradul superlativ arată însușirea unui substantiv la gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut, și se exprimă  în limba română cu ajutorul lui foarte, prea, extrem de, etc. Pentru a pune un adjectiv scurt la gradul superlativ trebuie să adăugăm desinența -est (asta dacă adjectivul nu se termină deja în „e”, caz în care adăugăm doar „-st”) și articolul hotărât the înainte de adjectiv. Dacă adjectivul este format din mai multe silabe, atunci se adaugă sintagma the most înaintea sa. Privește cele două situații în exemplele de mai jos:

 

  1. Paul is the smartest around here. (Paul este cel mai deștept de aici.)
  2. She is the most beautiful girl in the world. (Ea este cea mai frumoasă fată din lume.)

 

Așa cum am menționat și mai sus, adjective precum good și bad își schimbă forma la gradul comparativ și superlativ. Good devine the best, în timp ce bad devine the worst.

 

She is the best singer, but the worst cook. (Este cea mai bună cântăreață, dar cea mai nepricepută bucătăreasă.)

 

Atenție! Există și “adjective forte” (strong adjectives) care nu pot fi comparate sau folosite cu adverbul „foarte”, cum ar fi excellent, delicious sau unique. Nu poți spune că un lucru este “foarte delicios” sau “foarte unic”. De ce? Pentru că un preparat poate să fie ori delicios, ori nu. Nu există mai mult sau mai puțin delicios. Prin urmare, This cookie is very delicious este o propoziție greșită. Dacă vrei într-adevăr să pui accent pe  trăsătura exprimată prin adjectivul forte, atunci poți pune absolutely sau really înaintea sa: This cookie is absolutely/really delicious. Același lucru este valabil și pentru adjective precum exhausting, freezing sau terrible.

 

Astfel de diferențe sunt discutate mai pe larg în timpul liceului, însă există o varietate de cursuri de engleză pentru adolescenți pentru cei care vor să fie cu un pas înainte și să asimileze mai ușor informațiile.

 

3. Ordinea adjectivelor în propoziție

De regulă, știm că în limba română adjectivul vine după substantiv, de exemplu pisică pufoasă sau cameră îngustă. În limba engleză, lucrurile stau exact invers: adjectivul vine înainte de substantiv. 

 

The black cat stopped in front of me. (Pisica neagră s-a oprit înaintea mea.)

 

Bineînțeles, la fel ca în română, există excepții de la regulă. Există adjective care pot fi puse doar înainte de substantiv și adjective care pot fi puse doar după acestea. Privește propozițiile de mai jos:

 

  1. *There is an asleep dog on the floor.
  2. *The issue is main.

 

După cum probabil ai observat, ambele propoziții sunt greșite. Asleep este un adjectiv care nu poate fi pus înaintea substantivului pe care îl determină, în timp ce main trebuie poziționat numai înainte de substantiv. Așa încât, corectate, propozițiile ar arăta astfel: There is a dog asleep on the floor, The main issue is… 

 

Un adjectiv mai poate sta după substantiv cu ajutorul unui verb de legătură (linking verb) precum to be, to remain, to stay, to become, to seem, to feel, to sound, to smell, etc. Acestea pot fi urmate numai de un nume predicativ, formând împreună cu acesta predicatul nominal. Iată câteva exemple de adjective care stau după substantiv cu ajutorul verbului de legătură.

 

  1. This man is ill. (Acest bărbat este bolnav.)
  2. He feels tired. (Se simte obosit.)
  3. The food smells good. (Mâncarea miroase bine.)
  4. She seems very nice. (Pare foarte drăguță.)

 

Atunci când construiești o propoziție în orice limbă, este important să o spui cu voce tare. Astfel îți vei da seama dacă ordinea cuvintelor sună bine sau nu.

 

Ce facem însă atunci când avem mai multe adjective unul după altul, toate  determinând același substantiv? Cum știm în ce ordine să le punem? 

 

Ordinea adjectivelor va depinde de funcția pe care o îndeplinesc. În general, ordinea lor în limba engleză este după cum urmează :

  1. Număr sau cantitate (three, some, a few)
  2. Calitate sau opinie (beautiful, bad, amazing)
  3. Dimensiune (big, little)
  4. Vârstă (young, old)
  5. Formă (square, round, heart-shaped)
  6. Culoare (yellow, green, pink)
  7. Adjectiv propriu – care denotă de obicei naționalitatea, originea, sau materialul din care un lucru este confecționat (Romanian, leather)
  8. Scop – pentru ce e folosit obiectul respectiv (sports car)

 

Să luăm câteva exemple pentru a înțelege mai bine cum putem folosi informațiile de mai sus:

 

There are two beautiful red ribbons on the table. (Sunt două fundițe frumoase și roșii pe masă – putem observa că în limba română nu se ține cont de ordinea de mai sus.) 

 

I bought some new leather shoes (Am cumpărat o pereche nouă de pantofi din piele.)

 

There is a big old green vase in the garage. (În garaj este o vază mare, veche și verde.)

 

La fel ca în orice limbă, unele reguli de gramatică trebuie învățate ca atare. Cel mai bun mod prin care te poți obișnui mai ușor cu specificul limbii engleze este ascultarea și comunicarea cu alte persoane. Astfel vei deprinde mai ușor toate subtilitățile sale și nu vei mai greși niciodată ordinea părților de propoziție. Best of luck!

 

Sursa foto: Pexels.com

About Author

Related posts